Parlamentare 2012

Pact pentru Basarabia, organizat în primă ediție cu prilejul alegerilor Parlamentare 2012, este un document generat de creşterea interesului faţă de viitorul comun al românilor de pe ambele maluri ale Prutului, reflectat şi în acţiunile culturale şi sociale privind reîntregirea naţională, la care s-au manifestat zeci de mii de persoane pe parcursul ultimilor ani.

Considerăm că societatea românească s-a democratizat şi responsabilizat suficient după căderea comunismului, dar şi a blocului sovietic, pentru a revendica anularea pe cale pașnică si cu respectarea principiilor de drept internațional în vigoare a consecinţelor Pactului Ribbentrop-Molotov.

Am solicitat în mod deschis politicienilor care reclamă voturile românilor să se responsabilizeze şi să aducă în graniţele naţionale cei peste trei milioane de români de la Est de Prut, privaţi de dreptul la Patria Mamă, bunăstare, securitate și identitate națională.

Considerăm că este necesar ca toţi factorii de răspundere din România şi Republica Moldova să fie promotorii solidarităţii naţionale şi ai reunirii românilor de pe cele două maluri ale Prutului, mai presus de ideologiile de partid.

În acest sens, PACTUL PENTRU BASARABIA reprezintă un angajament și un set de măsuri concrete care vor fi implementate pentru reunirea celor două state româneşti.

Noi, peste 70 de organizaţii şi grupuri de iniţiativă cuprinse în Platforma Unionistă “Acţiunea 2012”, am prezentat prevederile Pactului cu ocazia Marşului pentru Unire de la Bucureşti, din 21 octombrie 2012, în asentimentul tuturor celor prezenţi la această manifestaţie. Le-am propus tuturor candidaţilor la alegerile parlamentare din 9 decembrie, să semneze şi să îşi asume acest document. Ținând cont de faptul că a fost doar la prima ediție, această campanie a avut un adevărat succes, 462 de candidați semnând Pactul, dintre care 116 au acces în parlament. (Lista semnatarilor o găsești aici). Semnatarii acestui Pact național și-au asumat următoarele prevederi:

ASUMARE PUBLICĂ

•  Apariţii publice în care să susțină reunirea celor două state românești şi recunoaşterea existenţei unui singur popor pe ambele maluri ale Prutului. Termen: înaintea alegerilor din decembrie 2012.

•  Discursuri în plenul Parlamentului care amintesc de necesitatea refacerii unității naționale a neamului românesc prin reunirea cu Republica Moldova, ținute cu ocazia sărbătorilor naționale și nu numai.

                                                                                       LEGISLATIV

•  Garantarea securității Republicii Moldova de către statul român si partenerii săi internaționali, în cazul unei agresiuni externe.

•  Finalizarea procedurilor de adoptare a zilei de 31 august (Ziua Limbii Române) ca sărbătoare legală.

•  Acordarea cetăţeniei române în mod automat şi simplificat tuturor celor care se declară etnici români în documentele oficiale din Republica Moldova.

•  Desființarea obligației privind necesitatea deținerii sumei de minimum 500 de euro în cazul acordării vizei pentru cetățenii Republicii Moldova care doresc să viziteze România.

                                                                                      ECONOMIC

•  Crearea spațiului economic comun prin:

•  Subvenționarea taxelor suplimentare pentru produselor fabricate în Republica Moldova;

•  Integrarea celor două sisteme energetice naţionale;

•  Integrarea infrastructurii aeroportuare, feroviare şi de transport rutier;

•  Integrarea sistemului poştal şi unificarea sistemului de telefonie

•  Deschiderea pieței de muncă pentru toți cetățenii Republicii Moldova.

•  Sprijinirea companiilor din România și din Republica Moldova în vederea extinderii activității pe întreg spațiul celor două state românești.

                                                                                  INSTITUȚIONAL

•  Crearea unui departament pentru reintegrarea Republicii Moldova, aflat în subordinea directă a primului ministru.

•  Integrarea în strategia euro-atlantică a României a unui capitol privind renirea cu Basarabia şi rolul acesteia în securitatea naţională dar și a flancului estic al NATO și al Uniunii Europene.

•  Compatibilizarea legislativă dintre România și Republica Moldova prin implementarea reglementărilor din acquis-ul legislativ european tradus integral în limba română, folosind expertiza Rom â ni e i , de către Ministerul Justi ț iei ș i Consiliul Superior al Magistraturii de la Bucure ș ti, respectiv Chi ș in ă u , precum ș i de către Institutul European din Rom â nia .

•  Bugetarea Departamentului pentru Românii de Pretutindeni cu o sumă egală cu suma acordată de statul român minorităților naționale din România.

•  Numirea la conducerea ambasadei de la Chișinău, a Institutului Cultural Român – Chișinău și a Institutului Eudoxiu Hurmuzachi, a unor persoane competente, care să servească în mod real interesele românești.

•  Finanțarea de către Guvernul României, în parteneriat cu Ministerul Culturii de la Chișinău, a traducerii integrale în limba română a materialelor video, conform legislației Republicii Moldova.

•  Deschiderea unui studiou al Televiziunii Române la Chișinau, care să transmită zilnic informații în și din Republica Moldova, astfel ca publicul să fie ancorat în realitatea cotidiană a celor două spații.

                                                                                  EDUCAȚIONAL

•  Crearea în cadrul Ministerului Educației și Cercetării al României a unui birou special responsabil cu integrarea culturală și socială a studenților și elevilor basarabeni aflați la studii în România.

•  Regândirea sistemului de selecţie a burselor acordate tinerilor din Republica Moldova astfel încât aplicantul să poată demonstra atașamentul față de cultura, spiritualitatea și valorile românești.

•  Introducerea în manualele de istorie a unui capitol special despre despre românii din jurul frontierelor și din Balcani, în special privind istoria comună a românilor de pe cele două maluri ale Prutului.

Politicienii, ca oameni de stat care cunosc istoria poporului pe care îl conduc, ştiu că „Basarabia e România”, iar în acest sens, noi, românii, aşteaptăm ca ei să acţioneze pentru îndeplinirea idealurilor naționale.