Comunicat de presă – Sorin Moisă

Sorin Moisă: Votul pentru Acordul de Asociere al Moldovei la Uniunea Europeană reprezintă o schimbare de destin pentru vecinii noștri!

Astăzi este o zi de schimbare de destin pentru Republica Moldova: plenul Parlamentului European a aprobat, cu o largă majoritate, Acordul de Asociere a Moldovei la Uniunea Europeană. Acordul include o dimensiune de cooperare politică, și una economică vitală pentru viitorul Republicii Moldova, căreia i se confirmă accesul deplin la cea mai bogată piață a planetei. Continue Reading

  • Standard Post
  • Publicat de admin

Camera Deputaților a României a votat pentru ratificarea Acordului de Asociere

Camera Deputaților a României a votat astăzi proiectele de lege pentru ratificarea Acordurilor de asociere între Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi statele membre ale acestora, pe de o parte, şi Republica Moldova, Georgia şi Ucraina, pe de altă parte.

Deputaţii au adoptat proiectul privind Republica Moldova cu 284 voturi ,,pentru”, un vot ,,împotrivă” şi o abţinere, proiectul privind Georgia cu 298 pentru, niciun vot împotrivă şi nicio abţinere şi cel privind Ucraina cu 239 voturi ,,pentru”, niciun vot împotrivă şi nicio abţinere, scrie Agerpres.

InfoPrut precizează că România este primul stat care ratifică Acordul de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană.

sursa: http://www.infoprut.ro/2014/camera-deputa%C8%9Bilor-a-romaniei-a-votat-pentru-ratificarea-acordului-de-asociere.html

  • Standard Post
  • Publicat de admin

Radu Bogdan Țîmpău: alături de limba şi istoria comună, împărtăşim aceleaşi aspiraţii comune

Declarația lui Radu Bogdan Țîmpău  în cadrul dezbaterii Proiectului de lege pentru ratificarea Acordului de asociere între Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Republica Moldova, pe de altă parte:

Suntem parte cu toţii astăzi la un moment solemn cu o puternică încărcătură istorică: ratificarea celor trei tratate de asociere are o însemnătate aparte în contextul geopolitic actual, marcat de frământări care riscă să pună sub semnul întrebării stabilitatea, echilibrul şi pacea atât de greu câştigate. Criza de la graniţa estică a Uniunii afectează în aceeaşi măsură întregspaţiul european. Uniunea Europeană, prin liderii săi, a avut înţelepciunea să găsească în tot acest tumult modalitatea de a gestiona criza cu care ne confruntăm. Astfel, cu mult tact şi diplomaţie, în mod transparent şi democratic, s-au purtat negocieri în vederea urgentării semnării celor trei acorduri de asociere cu Republica Moldova, Georgia şi Ucraina. Dezideratele naturale ale acestor ţări îşi vor găsi răspunsul în spaţiul european comun. Uniunea Europeană este spaţiul politic în care suveranitatea şi integritatea teritorială – aceste elemente fundamentale ce definesc un stat – sunt garantate, militându-se permanent pentru respectarea lor. Stimaţi colegi, Republica Moldova este una dintre acele trei ţări care şi-a ales calea – calea europeană. A făcut această alegere cu câţiva ani în urmă, iar acum, prin semnarea acestui tratat, a intrat în linie dreaptă pe un drum care va fi ireversibil. Ne aflăm astăzi aici să consfinţim această opţiune a Republicii Moldova, România fiind primul stat al Uniunii Europene care ratifică acest acord, în semn de deplină solidaritate şi susţinere faţă de fraţii noştri moldoveni. Perspectiva europeană care se deschide Republicii Moldova atrage după sine ridicarea treptată a barierelor comerciale, accesul la un set de libertăţi fundamentale, care au consacrat Uniunea Europeană, precum şi consolidarea valorilor democratice şi a statutului de drept. Pentru a ajunge în această fază, au fost surmontate toate obstacolele cu determinare şi credinţă că doar jucând cartea europenismului se va ieşi din zona gri a geopoliticii continentului. România a fost parte, în tot acest proces laborios şi a militat constat şi cu mult aplomb ca Moldova să fie ţinută cât mai aproape de Uniunea Europeană. Întotdeauna ne-am dorit ca Moldova de peste Prut să ne fie alături în drumul spre libertate, prosperitate şi modernitate. Dintotdeauna am ştiut că, alături de limba şi istoria comună, împărtăşim aceleaşi aspiraţii comune, perfect sincronizate cu valorile pe care este construită Uniunea Europeană. Pentru Republica Moldova, deriva în care se afla până în acest moment istoric al semnării Tratatului de asociere şi de liber schimb a luat sfârşit. Faptul că în urmă cu două luni a fost liberalizat regimul vizelor pentru cetăţenii moldoveni, demonstrează că Uniunea Europeană apreciază seriozitatea şi determinarea Republicii Moldova de a se alătura familiei europene. În tot acest proces de integrare, stabilitatea Republicii Moldova este esenţială şi trebuie ca, alături de partenerii noştri, să prevenim orice derapaj de la drumul european pe care ţara vecină s-a angajat. Perspectiva europeană a Republicii Moldova trebuie să fie garantată. Este o certitudine că acest deziderat este mai uşor de realizat prin implicarea Uniunii Europene decât prin efortul singular al unui stat membru sau al unui grup de state membre. Este imperios necesar ca toţi actorii, Rusia, în mod special, să afirme în mod clar şi să dovedească respectul pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Republicii Moldova. Domnul Barroso, sintetizând foarte bine situaţia actuală, a apreciat că aceste acorduri sunt pentru ceva şi nu împotriva cuiva. Doresc să accentuez relaţia profundă pe care noi, românii, o avem cu Republica Moldova şi care ne face să ne raportăm distinct la ratificarea acestui acord. Puţine demersuri parlamentare beneficiază de o susţinere populară atât de profundă ca cel pe care-l validăm acum cu toţii, împreună. Proiectele naţionale comune, de suflet, între cele două state au existat în permanenţă. Televiziunea Română a început să retransmită programe româneşti dincolo de Prut. Ajutorul de 20 de milioane de euro acordat Republicii Moldova la sfârşitul anului 2013 pentru dezvoltarea infrastructurii şcolare sau încheierea acordului interguvernamental pentru intervenţiile transfrontaliere în caz de urgenţe medicale sunt exemple extrem de grăitoare

A sosit momentul să ne regăsim nu doar ca cetăţeni a două state româneşti, dar şi ca parte a Comunităţii Europene într-un spaţiu unic economic, politic şi social. Demersurile începute acum patru ani de Alianţa pentru Integrare Europeană de către premierul Vlad Filat şi continuate apoi de către premierul Iurie Leancă, alături de preşedintele Nicolae Timofti s-au materializat acum prin semnarea Acordului de asociere a Republicii Moldova cu spaţiul comunitar. Dorim să-i asigurăm pe cetăţenii Republicii Moldova că vor avea în poporul român şi, în mod particular, în Partidul Naţional Liberal parteneri loiali şi statornici, care-i vor sprijini pe întreg drumul sinuos al integrării europene cu experienţa dobândită în acest proces pe care l-am parcurs şi noi la rândul nostru. Mai înseamnă, de asemenea, ca cetăţenii Republicii Moldova să confirme şi prin votul lor, la toamnă, că acesta este drumul bun al ţării şi că Europa este destinaţia lor finală. Vă mulţumesc.

  • Standard Post
  • Publicat de admin

Tomac: nu voi accepta niciodată ca românii dintre Prut şi Nistru să fie numiţi altfel decât români

Declarația lui Eugen Tomac  în cadrul dezbaterii Proiectului de lege pentru ratificarea Acordului de asociere între Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Republica Moldova, pe de altă parte:

“Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Ziua de astăzi este una extrem de importantă şi, în calitate de deputat care îi reprezintă pe cetăţenii români din Republica Moldova în Parlamentului României, daţi-mi voie să fac următoarele precizări. 16 mai 1812 este ziua în care Rusia a anexat Basarabia. A urmat aproape un secol de deznaţionalizare şi de asuprire din partea Rusiei în ceea ce-i priveşte pe românii dintre Prut şi Nistru. Indiferent de greutăţile prin care au trecut românii de dincolo de Prut, după aproape un secol – subliniez, după aproape un secol – pe 27 martie 1918, Basarabia a fost prima provincie românească care a făcut pasul spre Marea Unire, în martie 1918. După aproape două decenii, în urma unei înţelegeri între Hitler şi Stalin, românii de la est de Prut au fost din nou ocupaţi de către Rusia sovietică, Uniunea Sovietică, care a apus. După 1990, România a fost primul stat care – nu ştiu dacă e bine sau nu – a recunoscut independenţa Republicii Moldova ca stat independent. Timp de două secole, românii de la est de Prut au fost supuşi unui lung proces de asimilare din partea Rusiei. Datorită – subliniez foarte clar – datorită eforturilor pe care România le-a făcut în ultimii zece ani, datorită insistenţei cu care preşedintele Traian Băsescu a promovat agenda europeană a Republicii Moldova, astăzi ne aflăm într-un moment extrem de important, pentru că România a făcut exact ceea ce trebuie să facă, ceea ce ar fi trebuit să facă toţi şefii de stat ei României din ultimii 20 de ani. Faptul că astăzi ratificăm Acordul de asociere a Republicii Moldova la Uniunea Europeană reprezintă extrem de mult pentru românii de dincolo de Prut. Eu n-aş folosi, domnule deputat, sintagma “fraţii noştri moldoveni”. Fraţii noştri sunt şi fraţii olteni şi fraţii bucovineni, toţi sunt români, indiferent unde locuiesc. Eu sunt român născut în Basarabia, ales cu peste 80% de românii dintre Prut şi Nistru pentru a-i reprezenta în Parlamentul naţional şi nu voi accepta niciodată ca românii dintre Prut şi Nistru să fie numiţi altfel decât români. Sunt români, fac parte din corpul naţiunii române şi avem obligaţia ca Parlament, Guvern, domnule prim-ministru, pentru că astăzi orice român din Republica Moldova, dacă vrea să-şi obţină certificatul de naştere românesc sau buletinul, cetăţenia română, trebuie să achite taxe exorbitante. Le-aţi promis şi sper ca Guvernul, Ministerul de Externe să-şi onoreze acest angajament pentru că un certificat de naştere costă astăzi 120 de euro şi este corect ca acest lucru să se întâmple gratuit, aşa cum este necesar. Eu vă mulţumesc foarte mult. Semnarea Acordului de asociere la Uniunea Europeană a Republicii Moldova înseamnă o ruptură definitivă de influenţa Rusiei şi un deplin proces de regăsire a naţiunii române sub acelaşi steag al Uniunii Europene. Vă mulţumesc. “

  • Standard Post
  • Publicat de admin

Bogdan Mihăilescu susţine iniţiativa Platformei Civice “Acţiunea 2012″

Mihailescu_Ion_Bogdan

Bogdan Mihăilescu este candidatul USL în Colegiul 28 pentru funcția de deputat.

Bogdan Mihăilescu vine în fața locuitorilor Colegiului 28 din Sectorul 6, după un mandat de consilier local, fapt ce denotă experiența în administrația publică, multă muncă și deschidere în relația cu oamenii.
Experiența dobândită în timpul mandatului, cunoștințele în domeniul administrației publice îl fac încrezător în Programul „România Puternică”, o Românie din care faceți parte și dumneavoastră, locuitorii Colegiului 28.

Candidatul şi-a manifestat ataşamentul faţă de valorile naţionale în această campanie electorală, semnând Pactul pentru Basarabia, o iniţiativă a Platformei Civice Acţiunea 2012 care promovează unirea în acelaşi stat a Republicii Moldova şi a României.

Sursă: http://www.cuvantliber.ro/2012/12/01/bogdan-mihailescu-sustine-initiativa-platformei-civice-actiunea-2012/

  • Standard Post
  • Publicat de admin

Viorel Badea, Marcel Bujor și Liviu Popa. Cetăţenia română – un DREPT al românilor de pretutindeni

Comisia românilor de pretutindeni din Senatul României, în parteneriat cu Asociaţia Convergenţe Europene, a organizat, marţi, 5 noiembrie, la Palatul Parlamentului, o conferinţă intitulată “Cetăţenia română – un drept al românilor de pretutindeni şi o datorie morală a României”, în cadrul căreia au fost dezbătute aspecte legate de o iniţiativă legislativă prin care se doreşte modificarea Legii Cetăţeniei.

Proiectul legislativ, iniţiat de senatorul Viorel Badea şi semnat de parlamentari din toate partidele, vizează etnicii români de pretutindeni, în special pe cei din jurul frontierelor şi din Balcani şi, dacă va deveni lege, românii care intră sub incidența legii vor avea dreptul de a solicita şi de a obţine cetăţenia României în cadrul unei proceduri simplificate.

În afară de politicieni din Parlamentul de la Bucureşti, la eveniment au mai fost prezenţi reprezentanţi ai comunităţilor româneşti din Transcarpatia (Ucraina), regiunea transnistreană (Republica Moldova), Valea Timocului şi Voivodina (Serbia) şi Vidin (Bulgaria).

În cadrul unei intervenţii pe tema modificării Legii Cetăţeniei române, fostul premier de la Chișinău, Mircea Druc, a salutat elaborarea proiectului legislativ. ,,Mă bucur că și noi învățăm din istorie și din experiența vecinilor și a altor popoare fruntașe. Lucrurile astea le-au făcut germanii încă din perioada sovietică, atunci când acordau tuturor germanilor din Siberia, din Kazakhstan, din întreg cuprinsul URSS, dreptul de a obține cetățenia statului german”, a punctat Mircea Druc.

Preşedintele Asociaţiei “Răsăritul Românesc” din Republica Moldova, Vlad Cubreacov, a făcut o trecere în revistă a legilor cu privire la cetățenie existente în alte state, cum ar fi Spania, Brazilia, Federația Rusă, Irlanda, Germania sau Bulgaria.

Senatorul Liviu Popa, semnatar al proiectului legislativ, fost membru al Parlamentului European, a precizat că această modificare a Legii Cetăţeniei este așteptată de toți românii. ,,Noi suntem o națiune etnică și vom fi în Europa mult și bine, nu cred că se va modifica forma națiunii în următorii 200-300 de ani. Avem nevoie ca toți cei care sunt etnici români să devină și cetățeni ai României” – a declarat senatorul, asigurând că proiectul beneficiază de susținerea a aproape tuturor partidelor din Parlament.”Este importantă o astfel de dezbatere, tocmai pentru a combate acea propagandă că forțat găsim o portiță pentru a accede nejustificat ca cetăţean european în UE” – a mai subliniat Liviu Popa.

Ion Iovcev, directorul Liceului Teoretic ,,Lucian Blaga” din Tiraspol a amintit că, după ce şi-a redobândit cetăţenia română, a rămas în Tiraspol, pentru a apăra limba română şi pentru a fi în continuare, alături de colegii săi, ambasador al românismului în regiunea transnistreană a Republicii Moldova. “Pentru noi, dacă va fi simplificată dobândirea cetăţeniei, nu redobândirea, va fi mai simplu, deoarece se va mări și numărul copiilor care vor învăța în școlile de limbă română. Moldovenii din Transnistria vor vedea că România este o țară europeană, frumoasă, în care se vorbește aceeași limbă ca la ei în regiune” – a remarcat directorul Ion Iovcev.

Preşedintele Iniţiativei Românilor din Serbia, Boian Barbuță, a subliniat, la rândul său, că aceasta este o zi istorică pentru românii care trăiesc în afara granițelor, deoarece se discută despre un proiect care ar trebui să ducă la dispariţia manipulărilor care se fac legate de diferențierea vlahilor de români în Serbia. “Având paşaport românesc în buznar, ne va fi mult mai simplu să ne demonstrăm naţionalitatea românească” – a precizat Boian Barbuţă.

Protoiereul de Dacia Repensis, părintele protopop Boian Alexandrovici (Valea Timocului), a subliniat că “este important să se pună semnul egal între român și vlah în limba sârbă”. „Să nu înghițim momeala fraților sârbi care spun că vlahii sunt altceva decât români” – a declarant părintele. Acesta a mai atras atenţia că, în Valea Timocului, la granite sârbo-bulgară, foarte multe persoane merg în Bulgaria și obțin rapid cetățenia acestei ţări. “Haideţi să ne ajutați şi să acordați cetățenia română și românilor care nu au avut-o până acum. Sunt 35.0000 de români în Serbia de răsărit. Românii din Voivodina, de exemplu, îşi iau cetățenie maghiară, pentru că nu o pot obține de la Țara-Mamă” – a punctate părintele Boian Alexandrovici.

Vlada Savici, un alt românilor din Valea Timocului, a tras un semnal de alarmă, susţinând că poliția sârbă interoghează persoane fără niciun motiv şi că românii timoceni sunt supuşi unui val de intimidare. Mai mult decât atât, acesta a menţionat că, odată întorşi în Serbia, unii români sunt întrebaţi de către autorităţi “ce fac tot timpul prin România?”.

Preşedintele Uniunii Etnicilor Români “AVE” din Vidin, Bulgaria, Ivo Gheorgheev, a remarcat că etnicii români din Bulgaria simt nevoia de a fi cetățeni români şi că iniţiativa legislativă privind modificarea Legii Cetăţeniei este ca o gură de aer, de salvare pentru românii din Bulgaria. „Vreau să amintesc că, dacă nu se iau niște măsuri de urgență, în câțiva ani, vom dispărea. Dacă acum 20 de ani, când eram copii, când ne jucam, vorbeam numai româna, în prezent, copiii noștri, care se joacă în aceleași sate, vorbesc numai limba bulgară” – a subliniat Ivo Gheorghiev, precizând că legislaţia bulgară în materie de cetăţenie prevede că orice persoană care a avut măcar unul dintre părinți născut pe teritoriul Bulgariei poate să obţină cetăţenia acestei ţări.

Ştefan Mihailov, președintele Comunității Românilor din Serbia, organizaţie cu sediul în Voivodina, a afirmat că modificarea Legii Cetățeniei române reprezintă cel mai concret și mai amplu sprijin pentru românii din afara frontierelor, care va avea efecte benefice pe viitor. “Sperăm că acest proiect de lege va trece. Românii din Serbia doresc ca partidele din România să fie unite în interesul tuturor românilor” – a declarant Ştefan Mihailov.
Preşedintele Asociaţiei „Ariadnae Filum” din Valea Timocului, Zavisa Jurj, a salutat proiectul legislativ şi a subliniat că este o inițiativă foarte îndrăzneață.

Cerbanic Vasile, președintele Clubului Maramureșenilor din dreapta Tisei (Transcarpatia, Ucraina) a notat că adoptarea proiectului de modificare a Legii Cetăţeniei este un pas important care îi va ajuta pe românii de acasă să nu-şi pierdă identitatea. „Dar nu este suficient, ar trebui simplificată foarte mult procedura obținerii cetățeniei. La un moment dat, aveam impresia că statul român este împotriva noastră. În 2013, de exemplu, lucrurile s-au agravat, pentru că deponenții dosarelor au primit refuz din partea Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie. Trebuie să se termine odată cu toate cozile la comisia pentru cetăţenie şi la vizele pe care le luăm pentru a ajunge în România. De ce noi, care suntem în Transcarpatia de sute de ani, vorbim limba română şi avem zeci de sate româneşti nu putem beneficia de acest drept al obţinerii cetăţeniei române?” – a declarat Vasile Cerbanic.

Eleonora Cercavschi, directoarea Liceului „Ştefan cel Mare şi Sfânt” din Grigoriopol, regiunea transnistreană, a subliniat că, după adoptarea acestui proiect de lege, românii de pretutindeni vor beneficia de un drept al lor. “Noi vrem să fim cetățeni ai patriei noastre” – a precizat Eleonora Cercavschi.

Emil Ţîrcomnicu, etnolog, cercetător la Institutul de Etnografie şi Folclor „C. Brăiloiu” al Academiei Române, a amintit că această modificare adusă Legii Cetăţeniei este necesară pentru că va contribui la păstrarea identității românești și va facilita accesul românilor de pretutindeni la infrastructura statului român.

Președintele Comisiei pentru românii de pretutindeni din Senat, Marcel Bujor, a dat asigurări că sugestiile primite în cadrul conferinței vor ajunge în comisie, pentru ca propunerea legislativă să fie și mai solidă. “Iniţiativa legislativă a fost semnată de colegii deputați și senatori din aproape toate partidele din Parlamentul României. Pot spune că propunerea legislativă va fi votată. După aceea, dumneavoastră vă revine o sarcină importantă şi anume aceea de a-i convinge pe etnicii români din comunitățile din care proveniţi să formuleze cereri de obţinere a cetăţeniei române.

Senatorul Viorel Badea, vicepreşedintele Comisiei pentru românii de pretutindeni şi iniţiatorul proiectului de modificare a Legii Cetățeniei, a încheiat dezbaterile subliniind că „nu crede că există vreun român care să nu fie de acord cu această inițiativă. Este o iniţiativă care va duce la împlinirea totală a identității noastre naționale. Am organizat această conferință pentru a cunoaște direct opiniile dumneavoastră cu privire la acest proiect de lege, pentru a îmbunătăți efortul nostru în Legislativul României și pentru a lansa un apel către instituțiile executive din România, astfel încât să înțeleagă faptul că o astfel de inițiativă va soluționa o serie de probleme și în relațiile cu Serbia, Ucraina sau Bulgaria” – a declarat Viorel Badea. Totodată, acesta a specificat că îi va invita pe reprezentanții românilor vizați de lege să asiste la votul ei în plen.

 

Sursă: http://www.timpul.md/articol/cetatenia-romana-%E2%80%93-un-drept-al-romanilor-de-pretutindeni-50765.html

  • Standard Post
  • Publicat de admin