Bogdan Diaconu face Unirea prin legi în Parlamentul României

Cea mai recentă propunere legislativă, anunțată chiar pe 27 Martie, de ziua Unirii Basarabiei cu România din 1918, vizează transformarea acestei date din calendar în sărbătoare națională. Diaconu vrea ca 27 Martie să fie recunoscută ca Ziua Reunirii și va depune luni un proiect de lege în acest sens, vizând, conform propriei declarații, nu doar recunoașterea unei date istorice, ci transformarea ei în impuls pentru reunificare. Diaconu vrea ca 27 Martie să aibă același statut cu Ziua de 1 Decembrie sau cu cea de 24 Ianuarie.

Bogdan Diaconu și-a anunțat noul proiect de lege al Zilei Reunirii într-o conferință de presă susținută la Parlament unde a fost anunțat și rezultatul unui sondaj care arată că peste 50 la sută dintre cetățenii Republicii Moldova sunt favorabili reunificării.

O altă lege care ar apropia cele două state românești, inițiată de același deputat, este cea prin care li se recunoaște automat cetățenia română tuturor românilor de pe teritoriul fostei URSS și descendenților lor, adică românilor din Basarabia și Bucovina de Nord. Această lege este deja în dezbatere la Senat

sursa: http://www.libertatea.ro/detalii/articol/bogdan-diaconu-face-unirea-prin-legi-in-parlamentul-romaniei-487212.html#ixzz3D0aSw892

  • Standard Post
  • Publicat de admin

Bogdan Diaconu:Proiect de lege prin care să le fie recunoscută cetăţenia română românilor care nu şi-au pierdut-o niciodată

Astăzi am depus la Camera Deputaţilor o propunere legislativă prin care li se recunoaşte cetăţenia română tuturor celor care au dobândit-o prin naştere în teritoriile care au fost parte integrantă a României până la data de 23 august 1944, precum şi descendenţilor lor până la gradul III. Această lege ar rezolva simplu şi eficient problemele comunităţilor istorice din Basarabia şi Ucraina de astăzi.

Propunere legislativă pentru modificarea art. 11 din Legea cetăţeniei române nr.21/1991, cu modificările şi completările ulterioare, republicată   Parlamentul României adoptă prezenta lege: ARTICOL UNIC. Art.11 din Legea cetăţeniei române nr. 21/1991, cu modificările şi completările ulterioare, republicată, se modifică după cum urmează: Articolul 11 se modifică şi va avea următoarea formă: Art. 11. Locuitorii din teritoriile care au fost parte integrantă a României şi care au dobândit cetăţenia română prin naştere, potrivit legilor în vigoare până la data de 23 august 1944, precum şi descendenţii lor până la gradul III, îşi păstrează cetăţenia română şi pot solicita la toate Oficiile de Stare Civilă din România transcrierea ori înscrierea în Registrul de Stare Civilă din România a certificatelor sau extraselor de stare civilă eliberate de autorităţile străine, în condiţiile Legii nr.119/1996, republicată, cu privire la actele de stare civilă. Expunere de motive                 Prezentul proiect de lege propune modificarea art. 11 din Legea cetăţeniei române nr.21/1991, cu modificările şi completările ulterioare, republicată. Legea nr. 21/1991 a cetăţeniei române, republicată, stabileşte modalităţile de dobândire şi pierdere a cetăţeniei române, însă nu tratează problema păstrării cetăţeniei române, situaţie în care se încadrează românii din comunităţile istorice româneşti situate în acele teritorii care au făcut parte integrantă din România, cum e, de exemplu, situaţia românilor din Republica Moldova şi din Ucraina, în temeiul principiului ius sanguinis. Potrivit articolului 11 din Legea nr. 21/1991: „Persoanele care au dobândit cetăţenia română prin naştere sau prin adopţie si care au pierdut-o din motive neinputabile lor sau această cetăţenie le-a fost ridicată fără voia lor, precum şi descendentilor acestora pînă la gradul 3, la cerere o pot redobândi sau li se poate acorda cetăţenia română, cu posibilitatea păstrării cetăţeniei străine şi satabilirea domiciliului în ţară sau cu mentinerea acestuia în străinătate, dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute de art 8 alin(1) lit.c) şi e). În concluzie, legiuitorul consideră că aceste persoane „au pierdut cetăţenia română” şi pot cere redobândirea sau acordarea acesteia, cu respectarea anumitor condiţii prevăzute de lege. Aceste prevederi contravin literei şi spiritului Constituţiei. Ele sunt discriminatorii şi aduc grave atingeri drepturilor Constituţionale ale românilor din comunităţile istorice din teritoriile care au aparţinut României, plasându-i în aceeaşi categorie cu persoanele care trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute de lege pentru dobândirea cetăţeniei române, aplicabile pentru cetăţenii străini. 1.     Evoluţia istorică a reglementărilor în materie de cetăţenie Reglementarea constituţională şi legală a cetăţeniei române a avut la bază principiul nius sanguinis”, principiu consacrat şi prezent în legislaţia majorităţii statelor europene, statornicindu-se că este cetăţean român copilul care se naşte din părinţi (sau numai un părinte) cetăţeni români, teritoriul unde s-a născut şi domiciliul fiind fără relevanţă în stabilirea cetăţeniei române. Acest principiu a fost reglementat prin următoarele acte, anterioare Legii nr. 21/1991: a)                Legea din 26.05.1877 (M. Of. nr. 117/26.05.1867) acorda cetăţenia română ofiţerilor “de origine română”, care au servit în armata străină. b)               Ca urmare a semnării tratatelor de pace de la Versailles prin care se consfinţea recunoaşterea statului unitar român în noile graniţe, a fost adoptat Regulamentul Regal din 1 noiembrie 1923, pentru aplicarea dispoziţiunilor tratatelor de pace şi anexelor lor cu privire la constatarea drepturilor de a dobîndi naţionalitatea romînă şi a pierderii acestei naţionalităţi. Potrivit acestui Regulament, “supuşii fostului imperiu al Rusiei, stabiliţi pe teritoriul Basarabiei potrivit legilor ruse, care aveau domiciliul administrativ în Basarabia la data de 27 Martie 1918″, erau recunoscuţi ca având naţionalitate română “de plin drept şi fără nicio formalitate”.   c)                Legea din 24.02.1924 (M. Of. nr. 41/1924), adoptată în baza Constituţiei din 1923, stabilea clar regimul constituţional al dobândirii şi pierderii cetăţeniei române, în conformitate cu acelaşi principiu “ius sanguinis”, care se reafirmă şi în Constituţia din 1938[1] (M.Of. nr. 48/27.02.1938), precum şi în Legea 33 din 19.01.1939[2] (M. Of. nr. 16/1939) asupra dobîndirii şi pierderii naţionalităţii române. d)                Decretele nr. 125/1948 şi 33/1952 asupra cetăţeniei române, ca şi Legea nr. 24/1971 privind cetăţenia română, consacrau, de asemenea, acest principiu al cetăţeniei române[3]. Alte acte care au venit să reglementeze situaţia unor categorii de persoane care au fost cetăţeni români sunt: Decretul Lege nr. 7/1989 privind repatrierea cetăţenilor români şi a foştilor cetăţeni români din 31.12.1989, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 9 din 31.12.1989, act abrogat de Legea nr. 146/1998 şi Decretul-lege nr. 137/1990, privind unele dispoziţii referitoare la cetăţenia română, din 11.05.1990, publicat în Monitorul Oficial Partea I, nr. 75 din 21.05.1990, act abrogat prin Legea 21/1990. _________________________________________________________________ 1 Art. 2: Sunt consideraţi ca supuşi români de plin drept şi fără nici o formalitate, în sensul dispoziţiilor tratatelor în vigoare: a)             Persoanele care aveau indigenatul (apartenenţa) în vreuna din comunele din: Transilvania, Banat, Crişana, Satmar şi Maramureş precum şi din Bucovina la data intrării în vigoare a tratatelor, Prin indigenat se înţelege aparţinerea la o comună, dobândită în conformitate cu legile ungare sau austriace. b)             Persoanele de naţionalitate austriacă, ungară sau rusă, cari, deşi nedomiciliate la data punerii în vigoare a tratatelor pe teritorii azi române, însă sunt născute pe acele teritorii din părinţi domiciliaţi acolo. Prin domiciliul părinţilor se înţelege pentru Bucovina sau Transilvania, Banat, Crişana, Satmar şi Maramureş indigenatul comunal, definit în alineatul a, iar pentru Basarabia domiciliul administrativ definit mai jos; c)             Supuşii fostului imperiu al Rusiei, stabiliţi pe teritoriul Basarabiei, adică acei cari potrivit legilor ruse, aveau domiciliul administrativ în Basarabia la data de 27 Martie 1918. Prin domiciliul administrativ, după legiuirile ruse, se înţelege locul unde persoana îşi are aşezarea stabilă sau chiar instalaţia casnică determinată de funcţiunea, profesiunea, ocupaţiunea permanentă sau de proprietăţi imobiliare cu condiţiunea de a fi înscrisă acolo în registrele clasei din care făcea parte, sau în registrele autorităţilor din Basarabia competente în trecut pentru liberarea de paşapoarte interne sau externe, în listele de sortări sau în listele mitricale; Supuşii austriaci şi ungari, precum şi persoanele fără nici o naţionalitate (heimatlos) care aveau la punerea în vigoare a tractatelor domiciliul în actualul teritoriu al României. Domiciliul pentru teritoriile alipite se stabileşte în modul arătat la punctul b, alin. II; Românii de origină din teritoriile fostei monarhii austro-ungare atribuite astăzi statelor moştenitoare (Regatul sârb-croato-sloven: Cehoslovacia, Polonia, Italia, Austria şi Ungaria), precum şi Românii de origină din teritoriile fostului imperiu rus cari potrivit tratatelor, vor fi făcut opţiune pentru naţionalitatea română înaintea autorităţilor locale din aceste ţări sau înaintea oricărei autorităţi române. 2              Art. 11: Naţionalitatea română se dobândeşte prin căsătorie, prin filiaţiune, prin recunoaştere şi prin naturalizare. 3              Art. 3: Naţionalitatea română se dobândeşte prin filiaţiune, căsătorie, naturalizare, recunoaştere. Art.5: Ca expresie a legăturii dintre părinţi şi copii, a continuităţii neîntrerupte pe pământul strămoşesc a generaţiilor care au luptat pentru împlinirea idealurilor de libertate socială şi naţionala, cei născuţi din părinţi de cetăţenie română pe teritoriul Republicii Socialiste România sunt cetăţeni români.     Textul art. 5, alin. 1 din Constituţie este reluat în art. 4-9 ale Legii nr. 21/1991, care instituie trei modalităţi de dobândire a cetăţeniei: prin naştere, adopţie sau acordare la cerere. Aşadar, este consacrat principiul constituţional al dobîndirii şi păstrării cetăţeniei prin naştere, stabilindu-se expres prin art. 33 din Legea nr. 21/1991 că: “Sunt şi rămân cetăţeni români persoanele care au dobândit şi au păstrat această cetăţenie potrivit legislaţiei anterioare”. Articolul 33 din Legea nr. 21/1991 are continuitate în art. 41, alin. 6 din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, potrivit căruia “Cetăţenii români ale căror acte de stare civilă au fost înregistrate în localităţi care au aparţinut României, iar în prezent se găsesc pe teritoriul altor state, pot solicita întocmirea actelor de stare civilă la serviciul public comunitar local de evidenţă a persoanelor în a cărui rază administrativ-teritorială au domiciliul, pe baza extrasului de pe actul de stare civilă ce se găseєte în păstrarea Arhivelor Naţionale, cu aplicarea prevederilor art. 10 alin. (3). Transcrierea acestor extrase în Registrele de stare civilă se face cu aprobarea primarului unităţii-administrativ teritoriale de la locul de domiciliu al solicitantului şi cu avizul prealabil al serviciului de evidenţă a persoanelor sau după caz a Direcţiei Generale de evidenţă a persoanelor a Municipiului Bucureşti. Astfel, concepţia legiuitorului român şi regimul juridic cu privire la modul originar de dobîndire a cetăţeniei nu s-a schimbat şi a fost păstrat în legislaţia relevantă, anterioară Legii nr. 21/1991. Prin urmare, se impune concluzia că persoanele care au dobândit cetăţenia română prin naştere nu şi-au pierdut statutul de cetăţeni români. 2.     Analiza reglementarilor în materie de cetăţenie în dreptul comparat În legislaţia mai multor state europene, problema acordării cetăţeniei persoanelor care au pierdut-o din motive neimputabile lor, dar şi acordarea cetăţeniei pe baza de filiaţie, este reglementată după cum urmează: Germania: Articolul 116, alin. 1 din Constituţia Germaniei stipulează că: „în afara unei reglementâri legislative contrare, este german, în sensul prezentei legi fundamentale, oricine posedă cetăţenia germană sau a fost admis pe teritoriul Reich-ului German aşa cum exista el la 31.12.1937, în calitate de refugiat sau expulzat de apartenenţa etnică germană, soţ, soţie şi descendenţii acestora din urmă”. Alin. 2 prevede că ,Foştii cetăţeni germani, decăzuţi din cetăţenia lor, între 30.01.1933 şi 08.05.1945, din motive politice, rasiale sau religioase şi descendenţii lor, trebuie să fie reintegraţi la cerere în naţionalitatea lor. Ei sunt consideraţi că nu au fost decăzuţi din această cetăţenie…”. Spania: Articolul 11 din Constituţia Spaniei prevede că: Naţionalitatea spaniolă se dobândeşte, se păstrează şi se pierde conform legii. Niciun spaniol de origine nu poate fi lipsit de naţionalitatea sa.” În paralel, Spania a adoptat Legea Memoriei Istorice, menită să reabiliteze victimele Războiului Civil din Spania (1936 – 1939), precum şi pe descendenţii acestora, şi se aplice persoanelor care s-au refugiat în perioada Războiului Civil în statele din America Latină.   Bulgaria: Articolul 25 al Constituţiei din 1991 precizează că persoanele de origine bulgară pot dobândi cetăţenia bulgară printr-o procedură simplificată. Articolul 15 al Legii privind cetăţenia bulgară prevede că o persoană “de origine bulgară” poate fi naturalizată fărpă o perioadă de aşteptare şi fără probarea vreunei surse stabile de venit, fără cunoaşterea limbii bulgare sau dovada renunţării la fosta sa cetăţenie. Ungaria: Acordă cetăţenie tuturor ungurilor în regim de urgenţă indiferent unde locuiesc acestea. În perioada 2010-2013  Ungaria a acordat 500.000 de cetăţenii ungurilor din Romania, Slovacia, Ucraina, Croaţia. Polonia: Statutul cu privire la cetăţenia poloneză, modificat în anul 2000, permite descendenţilor polonezilor care şi-au pierdut cetăţenia din motive neimputabile lor între anii 1920 – 1989 să redobândească cetăţenia poloneză fără a ţine cont de criteriile obişnuite de naturalizare, aplicabile străinilor. Estonia: Articolul 36 din constituţia estoniană statueazăă dreptul fiecărui estonian de a veni şi trăi în Estonia. Rusia: Potrivit legislaţiei ruseşti în materie de cetăţenie, persoanele ce deţin paşapoarte sovietice le pot schimba oricînd cu paşapoarte ale Federaţiei Ruse, în regim de urgenţă 3.     Analiza reglementărilor interne în materie de cetăţenie Potrivit art. 5, alin. 1 din Constituţia României “Cetăţenia română se dobândeşte, se păstrează sau se pierde în condiţiile prevăzute de legea organică”. Articolele 4-9 din Legea nr. 21/1991, stabilesc modalităţile de dobândire a cetăţeniei române: ■ a)                prin naştere; b)                prin adopţie; c)                prin acordare la cerere. Prin articolele 24-32 din Legea nr. 21/1991, legiuitorul a reglementat temeiurile şi procedura pierderii cetăţeniei române, care se realizează prin: a)                retragerea cetăţeniei române; b)                aprobarea renunţării la cetăţenia română; c)                în alte cazuri prevăzute de lege. Legea nr. 21/1991 nu reproduce însă prevederea normei constituţionale având ca obiect condiţiile de păstrare a cetăţeniei române. Mai mult, art. 2 din Lege determină obiectul acesteia, reducându-l şi stabilind că “Modurile de dobândire şi de pierdere a cetăţeniei române sunt cele prevăzute în prezenta lege”. Unica prevedere din Legea nr. 21/1991 care se referă, implicit, la păstrarea cetăţeniei române este art. 33 prin care se statuează că “Sunt şi rămân cetăţeni români persoanele care au dobândit şi au păstrat această cetăţenie potrivit legislaţiei anterioare”. Astfel, acest articol reia principiul constituţional al dobândirii şi păstrării cetăţeniei prin naştere. Dacă textul art. 5 (1) din Constituţie este foarte clar şi (aproape) identic cu cel din art. 11 (1) din Constituţia Spaniei, dar şi în acord cu Convenţia Europeană asupra Cetăţeniei, adoptată la Strasbourg în data de 06.11.1997 şi ratificată de România prin Legea nr. 396/2002, din Legea nr. 21/1991 lipseşte noţiunea constituţională “păstrează” şi este indirect sugerată doar de dispoziţiile art. 33, citate mai sus. Pe de alta parte, legea nu prevede modalitatea procedurală simplificată de recunoaştere administrativă a “păstrării” şi deci, a calităţii de cetăţean român, în temeiul art. 33 din lege. Dimpotrivă, textul art.10 şi art. 11(care nu se deosebesc, practic, cu nimic) îi cuprinde pe toţi, inclusiv pe cei din sfera art. 33 şi astfel, aceştia din urmă, care “sunt şi rămân cetăţeni romîni sunt obligaţi să apeleze la procedura acordării la cerere (redobândire) a cetăţeniei, împreuna cu toţi cetăţenii străini. Este evident că niciun cetăţean străin nu poate beneficia de dispoziţia articolului 33 al Legii nr. 21/1991 şi de art. 5, alin. 1 din Constituţie (“se păstrează”), ci numai persoanele care au fost cetăţeni români conform legilor anterioare, adică au dobândit cetăţenia prin modul originar şi istoric, stabilit de acestea: prin naştere din cetăţeni români. Totodată, se impune concluzia univocă potrivit căreia esenţa juridică a noţiunii de păstrare a cetăţeniei române urmează a fi dedusă logic din reglementarea sistematică a instituţiei cetăţeniei în Legea nr. 21/1991 şi care, în opinia noastră, se exprimă prin: a)                Dobândirea cetăţeniei în condiţiile legii (art. 4 -11); b)                Nesăvârşirea acţiunilor prevăzute în art. 24, alin. 1, evitând astfel apariţia temeiurilor pentru retragerea cetăţeniei române; c)                Nerenunţarea la cetăţenia română; d)               Evitarea situaţiilor prevăzute la art. 28-29, care pot conduce la pierderea de drept a cetăţeniei române. În contextul circumstanţelor juridice invocate, este necesară modificarea art.11 din Legea nr.21/1991 varianta propusă spre dezbateri. Articolul 11 din Legea nr.21/1991 urmeaza a fi modificat şi completat în temeiul următoarelor circumstanţe de drept şi de fapt: a)               Art. 5, alin. 2 din Constituţia României stabileşte că „Cetăţenia română nu poate fi retrasă  aceluia care a dobîndit-o prin naştere”. b)               Art. 25, alin. 2 din Legea nr. 21/1991 reproduce întocmai norma constituţională precizată, stabilind că „Cetăţenia română nu poate fi retrasă persoanei care a dobândit-o prin naştere”. c)               Art. 33 din Legea nr. 21/1991 stabileşte univoc: ,Sunt şi rămân cetăţeni români persoanele care au dobândit şi au păstrat această cetăţenie potrivit legislaţiei anterioare”. d)              Art. 41 al. (6) din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă: “Cetăţenii români ale căror acte de stare civilă au fost înregistrate în localităţi care au aparţinut României, iar în prezent se găsesc pe teritoriul altor state, pot solicita întocmirea actelor de stare civilă la serviciul public comunitar local de evidenţă a persoanelor în a cărui rază administrativ-teritorială au domiciliul, pe baza extrasului de pe actul de stare civilă ce se găseşte în păstrarea Arhivelor Naţionale, cu aplicarea prevederilor art. 10 alin. (3). Transcrierea acestor extrase în Registrele de stare civilă se face cu aprobarea primarului unităţii-administrativ teritoriale de la locul de domiciliu al solicitantului şi cu avizul prealabil al serviciului de evidenţă a persoanelor sau după caz a Direcţiei Generale de evidenţă a persoanelor a Municipiului Bucureşti. Interpretarea logico-juridică a normelor constituţionale şi legale menţionate mai sus impune o concluzie univocă, potrivit căreia persoana care a dobândit cetăţenia română prin naştere şi care nu a pierdut-o prin renunţare (art. 24, lit. b) din Legea nr. 21/1991) sau în temeiul altor cazuri prevăzute de lege (art.29 din Legea nr. 21/1991), a fost, este şi va rămâne cetăţean român, indiferent de stabilirea domiciliului în ţară sau în străinătate, de perioada în care această persoană domiciliază în ţară ori în străinătate, precum şi de faptul dacă această persoană a dobândit sau nu cetăţenia altui stat. Ca urmare a acestei concluzii juridice, se impune coroborarea reglementărilor cuprinse în Legea nr. 21/1991 cu prevederile constituţionale (art. 5, alin. 2 din Constituţie), în raport cu persoanele care au dobândit cetăţenia română prin naştere. Din textul Legii nr. 21/1991 rezultă că această chestiune de importanţă majoră pentru românii din comunităţile istorice din teritoriile care au aparţinut României este reglementată prin articolul 11 într-un mod care contravine prevederilor constituţionale în vigoare. Astfel, persoanele care au dobândit cetăţenia română prin naştere şi care, la data adoptării Legii nr. 21/1991 au fost privaţi de dreptul la cetăţenia română în urma unor evenimente istorice nefaste, sunt definite în art. 11 în calitate de „Foşti cetăţeni români care au pierdut cetăţenia română din motive neimputabile lor sau această cetăţenie le-a fost ridicată fără voia lor, precum şi descendenţii acestora pînă la gradul III…” Consider că această definiţie legislativă contravine literei şi spiritului Constituţiei României, din următoarele considerente: În raport cu prevederile art. 5, alin. 2 din Constituţia României, persoanele care au dobândit cetăţenia română prin naştere, dar nu au renunţat la aceasta cetăţenie nu pot fi calificate drept ,foşti cetăţeni, din simplul considerent că ele nu au pierdut statutul de cetăţean român, nu au fost lipsite de cetăţenia romană, nu au renunţat la cetăţenia romană sub nicio altă formă. În acest context, se impune ca legiuitorul să opereze cu o definiţie legislativă distinctă şi conformă prevederilor constituţionale în raport cu aceste persoane, care ar exclude formula cuprinsă în textul art. 11 “pot redobândi ori li se poate acorda”, din cauza faptului că această dispoziţie contravine caracterului perpetuu al statutului de cetăţean român pentru persoanele care au dobândit cetăţenia prin naştere şi nu au renunţat la ea. Aceste persoane nu pot redobândi şi nu li se poate acorda statutul pe care nu l-au pierdut niciodată.

Iniţiator Bogdan Diaconu

Deputat PSD

sursa: http://adevarul.ro/news/politica/proiect-lege-recunoscuta-cetatenia-romana-romanilor-nu-si-au-pierdut-o-niciodata-1_531598acc7b855ff56db6796/index.html

  • Standard Post
  • Publicat de admin

Diaconu:”unul din proiectele majore în care m-am implicat ca parlamentar, probabil cel mai important, este cel al reîntregirii României”

În calitatea de vicepreşedinte al Comisiei Camerei Deputaţilor pentru comunităţile de români din afara graniţelor, am promovat, alături de Platforma Civică Acţiunea 2012, şi un proiect de lege  privind statutul cetăţenilor Republicii Moldova pe teritoriul României, o lege despre care cred că va apropia foarte mult cele două state româneşti, fiind un mare pas înainte spre reunificarea lor. În total, sunt iniţiator sau susţinător al unui număr de 17 proiecte legislative . Comunicările mele publice sunt şi ele numeroase. Unul din cele mai frumoase momente pe care le-am trăit ca parlamentar român a fost prilejuit de vizita pe care am făcut-o cu ocazia Zilei Naţionale a României la Chişinău, unde am avut şansa să văd cele mai pure forme de expresie românească şi unde am simţit un profund dor de ţară al fraţilor de peste Prut. Cu această ocazie am devenit şi membru al Consiliului Unirii de la Chişinău. Spun acest lucru pentru că unul din proiectele majore în care m-am implicat ca parlamentar, probabil cel mai important, este cel al reîntregirii României, o datorie pe care o avem ca români faţă de istoria noastră, faţă de înaintaşii care au realizat România Unită şi faţă de acea parte din poporul nostru care a rămas înstrăinată într-un alt stat. De asemenea, ca vicepreşedinte al Comisiei Camerei Deputaţilor pentru comunităţile de români din afara graniţelor, mi-am aplecat atenţia asupra românilor din comunităţile istorice, aflaţi sub presiunea asimilării şi supuşi la tot felul de trasacări. Am considerat că este de datoria noastră, a celor are avem şansa să ne aflăm protejaţi în interiorul statului român, să ne preocupăm de fraţii noştri care trăiesc în state vecine unde nu au drepturi şi unde li se refuză identitatea românească, în pofida faptului că România le oferă minorităţilor de pe teritoriul ei extrem de multe drepturi. Ar mai fi de menţionat întâlnirile cu cetăţenii din colegiul 17, unde am fost ales, precum şi audienţele de la cabinet, ceea ce constituie însă datoria obişnuită a fiecărui parlamentar. Este greu să concentrezi într-un singur articol activitatea unui an de zile, dar acestea sunt, pe scurt, liniile directoare care m-au ghidat. Sper doar ca în anul care urmează să fiu şi mai activ, profitând de experienţa primului an de mandat şi de tot ce am învăţat în această perioadă.

sursa: http://adevarul.ro/news/politica/la-an-demandat-1_52a59451c7b855ff56915448/index.html

  • Standard Post
  • Publicat de admin

Parlamentul României: Republica Moldova – prioritate națională

Platforma Civică Acțiunea 2012 a depus în Parlament pachetul legislativ care va face din Republica Moldova o prioritate a statului român. Evenimentul a avut loc astăzi la Palatul Parlamentului, în cadrul unei conferințe de presă organizate în parteneriat cu Comisia Camerei Deputaților pentru comunitățile de români din afara granițelor țării.

36 de senatori și deputați din întreg spectrul politic s-au regăsit printre inițiatorii Legii cadru privind reglementarea statutului cetățenilor Republicii Moldova pe teritoriul României: Peia Ninel, Săvoiu Ionuț, Iane Ovidiu, Croitoru Cătălin, Bumbu Octavian, Niță Emil, Adam Ioan, Ochi Ion, Bogdan Diaconu, Suciu Matei din partea PSD, Crăciunescu Grigore, Dolha Mircea, Ciurariu Florin de la PNL, Raețchi Ovidiu și Coman Gheorghe din partea PC, Petru Movilă, Gunia Dragoș, Ardeleanu Sanda-Maria, Turcan Raluca, Andreea Paul, Bogdănici Camelia de la PDL, Grecea Maria, Ciobanu Liliana, Mincă Liliana, Fonta Nuțu, Bujor Marcel de la PP-DD, Remus Cernea de la Partidul Verde, parlamentarii neafiliați Aurelian Mihai, Marian Ion Cristinel, Tănase Răzvan, Tararache Mihai, Dumitru Ovidiu-Ioan, Bucur Constantin Alin, Eugen Tomac, Pușcaș Iacob, precum și un reprezentant al minorităților naționale, Mircovici Niculae.

Bogdan Diaconu, vicepreședintele Comisiei Camerei Deputaților pentru comunitățile de români din afara granițelor țării, a ținut în acest context să mulțumească tuturor celor peste 1000 de voluntari care au strâns în perioada aprilie-august 117.481 de semnături din toate județele României pentru susținerea legii. Totodată, acesta a declarat că reunificarea celor două state se va produce și că o Românie unită va fi și una puternică în Uniunea Europeană. Bogdan Diaconu a mai precizat că în cadrul campaniei ,,Aducem Basarabia acasă” a semnat pentru inițiativă la unul dintre corturile de la Piața Unirii din București.

Prezent la eveniment, deputatul Florin Ciurariu a apreciat faptul că greutatea inițiativei legislative stă și în numărul impresionant de semnături care o însoțesc. ,,Vrem să vă oferim un mic ajutor, astfel încât inițiativa să fie dusă la bun sfârșit”, a punctat acesta.

,,România nu reprezintă doar ce se află în interiorul actualelor granițe”, a subliniat parlamentarul Aurelian Mihai, membru al Comisiei Camerei Deputaților pentru comunitățile de români din afara granițelor țării. Acesta și-a exprimat speranța că basarabenii, oltenii, ardelenii, regățenii și românii din alte regiuni vor trăi într-un stat unitar. ,,Sper ca până în 2020 să avem semnale clare pentru făurirea unității naționale”, a mai adăugat Aurelian Mihai.

În opinia co-președintelui Platformei Civice Acțiunea 2012, Eugen Popescu, nu va fi nicio problemă ca cele peste trei milioane de români basarabeni să facă parte din statul român.

Fostul premier al Republicii Moldova, Mircea Druc, a semnalat faptul că evenimentul depunerii legii este o a doua victorie a spiritului românesc, după 1990. Primul moment evocat de Mircea Druc a fost cel din 1992, când s-au strâns 100.000 de semnături pentru participarea la viața politică din România, prin înaintarea candidaturii sale la președinție. ,,Ceea ce facem acum este să rezolvăm problemele României. Această legislație trebuie să înlăture barierele de conlucrare”, a încheiat Druc.

sursa: http://www.infoprut.ro/2013/parlamentul-romaniei-republica-moldova-prioritate-nationala.html

  • Standard Post
  • Publicat de admin

Viorel Badea, Marcel Bujor și Liviu Popa. Cetăţenia română – un DREPT al românilor de pretutindeni

Comisia românilor de pretutindeni din Senatul României, în parteneriat cu Asociaţia Convergenţe Europene, a organizat, marţi, 5 noiembrie, la Palatul Parlamentului, o conferinţă intitulată “Cetăţenia română – un drept al românilor de pretutindeni şi o datorie morală a României”, în cadrul căreia au fost dezbătute aspecte legate de o iniţiativă legislativă prin care se doreşte modificarea Legii Cetăţeniei.

Proiectul legislativ, iniţiat de senatorul Viorel Badea şi semnat de parlamentari din toate partidele, vizează etnicii români de pretutindeni, în special pe cei din jurul frontierelor şi din Balcani şi, dacă va deveni lege, românii care intră sub incidența legii vor avea dreptul de a solicita şi de a obţine cetăţenia României în cadrul unei proceduri simplificate.

În afară de politicieni din Parlamentul de la Bucureşti, la eveniment au mai fost prezenţi reprezentanţi ai comunităţilor româneşti din Transcarpatia (Ucraina), regiunea transnistreană (Republica Moldova), Valea Timocului şi Voivodina (Serbia) şi Vidin (Bulgaria).

În cadrul unei intervenţii pe tema modificării Legii Cetăţeniei române, fostul premier de la Chișinău, Mircea Druc, a salutat elaborarea proiectului legislativ. ,,Mă bucur că și noi învățăm din istorie și din experiența vecinilor și a altor popoare fruntașe. Lucrurile astea le-au făcut germanii încă din perioada sovietică, atunci când acordau tuturor germanilor din Siberia, din Kazakhstan, din întreg cuprinsul URSS, dreptul de a obține cetățenia statului german”, a punctat Mircea Druc.

Preşedintele Asociaţiei “Răsăritul Românesc” din Republica Moldova, Vlad Cubreacov, a făcut o trecere în revistă a legilor cu privire la cetățenie existente în alte state, cum ar fi Spania, Brazilia, Federația Rusă, Irlanda, Germania sau Bulgaria.

Senatorul Liviu Popa, semnatar al proiectului legislativ, fost membru al Parlamentului European, a precizat că această modificare a Legii Cetăţeniei este așteptată de toți românii. ,,Noi suntem o națiune etnică și vom fi în Europa mult și bine, nu cred că se va modifica forma națiunii în următorii 200-300 de ani. Avem nevoie ca toți cei care sunt etnici români să devină și cetățeni ai României” – a declarat senatorul, asigurând că proiectul beneficiază de susținerea a aproape tuturor partidelor din Parlament.”Este importantă o astfel de dezbatere, tocmai pentru a combate acea propagandă că forțat găsim o portiță pentru a accede nejustificat ca cetăţean european în UE” – a mai subliniat Liviu Popa.

Ion Iovcev, directorul Liceului Teoretic ,,Lucian Blaga” din Tiraspol a amintit că, după ce şi-a redobândit cetăţenia română, a rămas în Tiraspol, pentru a apăra limba română şi pentru a fi în continuare, alături de colegii săi, ambasador al românismului în regiunea transnistreană a Republicii Moldova. “Pentru noi, dacă va fi simplificată dobândirea cetăţeniei, nu redobândirea, va fi mai simplu, deoarece se va mări și numărul copiilor care vor învăța în școlile de limbă română. Moldovenii din Transnistria vor vedea că România este o țară europeană, frumoasă, în care se vorbește aceeași limbă ca la ei în regiune” – a remarcat directorul Ion Iovcev.

Preşedintele Iniţiativei Românilor din Serbia, Boian Barbuță, a subliniat, la rândul său, că aceasta este o zi istorică pentru românii care trăiesc în afara granițelor, deoarece se discută despre un proiect care ar trebui să ducă la dispariţia manipulărilor care se fac legate de diferențierea vlahilor de români în Serbia. “Având paşaport românesc în buznar, ne va fi mult mai simplu să ne demonstrăm naţionalitatea românească” – a precizat Boian Barbuţă.

Protoiereul de Dacia Repensis, părintele protopop Boian Alexandrovici (Valea Timocului), a subliniat că “este important să se pună semnul egal între român și vlah în limba sârbă”. „Să nu înghițim momeala fraților sârbi care spun că vlahii sunt altceva decât români” – a declarant părintele. Acesta a mai atras atenţia că, în Valea Timocului, la granite sârbo-bulgară, foarte multe persoane merg în Bulgaria și obțin rapid cetățenia acestei ţări. “Haideţi să ne ajutați şi să acordați cetățenia română și românilor care nu au avut-o până acum. Sunt 35.0000 de români în Serbia de răsărit. Românii din Voivodina, de exemplu, îşi iau cetățenie maghiară, pentru că nu o pot obține de la Țara-Mamă” – a punctate părintele Boian Alexandrovici.

Vlada Savici, un alt românilor din Valea Timocului, a tras un semnal de alarmă, susţinând că poliția sârbă interoghează persoane fără niciun motiv şi că românii timoceni sunt supuşi unui val de intimidare. Mai mult decât atât, acesta a menţionat că, odată întorşi în Serbia, unii români sunt întrebaţi de către autorităţi “ce fac tot timpul prin România?”.

Preşedintele Uniunii Etnicilor Români “AVE” din Vidin, Bulgaria, Ivo Gheorgheev, a remarcat că etnicii români din Bulgaria simt nevoia de a fi cetățeni români şi că iniţiativa legislativă privind modificarea Legii Cetăţeniei este ca o gură de aer, de salvare pentru românii din Bulgaria. „Vreau să amintesc că, dacă nu se iau niște măsuri de urgență, în câțiva ani, vom dispărea. Dacă acum 20 de ani, când eram copii, când ne jucam, vorbeam numai româna, în prezent, copiii noștri, care se joacă în aceleași sate, vorbesc numai limba bulgară” – a subliniat Ivo Gheorghiev, precizând că legislaţia bulgară în materie de cetăţenie prevede că orice persoană care a avut măcar unul dintre părinți născut pe teritoriul Bulgariei poate să obţină cetăţenia acestei ţări.

Ştefan Mihailov, președintele Comunității Românilor din Serbia, organizaţie cu sediul în Voivodina, a afirmat că modificarea Legii Cetățeniei române reprezintă cel mai concret și mai amplu sprijin pentru românii din afara frontierelor, care va avea efecte benefice pe viitor. “Sperăm că acest proiect de lege va trece. Românii din Serbia doresc ca partidele din România să fie unite în interesul tuturor românilor” – a declarant Ştefan Mihailov.
Preşedintele Asociaţiei „Ariadnae Filum” din Valea Timocului, Zavisa Jurj, a salutat proiectul legislativ şi a subliniat că este o inițiativă foarte îndrăzneață.

Cerbanic Vasile, președintele Clubului Maramureșenilor din dreapta Tisei (Transcarpatia, Ucraina) a notat că adoptarea proiectului de modificare a Legii Cetăţeniei este un pas important care îi va ajuta pe românii de acasă să nu-şi pierdă identitatea. „Dar nu este suficient, ar trebui simplificată foarte mult procedura obținerii cetățeniei. La un moment dat, aveam impresia că statul român este împotriva noastră. În 2013, de exemplu, lucrurile s-au agravat, pentru că deponenții dosarelor au primit refuz din partea Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie. Trebuie să se termine odată cu toate cozile la comisia pentru cetăţenie şi la vizele pe care le luăm pentru a ajunge în România. De ce noi, care suntem în Transcarpatia de sute de ani, vorbim limba română şi avem zeci de sate româneşti nu putem beneficia de acest drept al obţinerii cetăţeniei române?” – a declarat Vasile Cerbanic.

Eleonora Cercavschi, directoarea Liceului „Ştefan cel Mare şi Sfânt” din Grigoriopol, regiunea transnistreană, a subliniat că, după adoptarea acestui proiect de lege, românii de pretutindeni vor beneficia de un drept al lor. “Noi vrem să fim cetățeni ai patriei noastre” – a precizat Eleonora Cercavschi.

Emil Ţîrcomnicu, etnolog, cercetător la Institutul de Etnografie şi Folclor „C. Brăiloiu” al Academiei Române, a amintit că această modificare adusă Legii Cetăţeniei este necesară pentru că va contribui la păstrarea identității românești și va facilita accesul românilor de pretutindeni la infrastructura statului român.

Președintele Comisiei pentru românii de pretutindeni din Senat, Marcel Bujor, a dat asigurări că sugestiile primite în cadrul conferinței vor ajunge în comisie, pentru ca propunerea legislativă să fie și mai solidă. “Iniţiativa legislativă a fost semnată de colegii deputați și senatori din aproape toate partidele din Parlamentul României. Pot spune că propunerea legislativă va fi votată. După aceea, dumneavoastră vă revine o sarcină importantă şi anume aceea de a-i convinge pe etnicii români din comunitățile din care proveniţi să formuleze cereri de obţinere a cetăţeniei române.

Senatorul Viorel Badea, vicepreşedintele Comisiei pentru românii de pretutindeni şi iniţiatorul proiectului de modificare a Legii Cetățeniei, a încheiat dezbaterile subliniind că „nu crede că există vreun român care să nu fie de acord cu această inițiativă. Este o iniţiativă care va duce la împlinirea totală a identității noastre naționale. Am organizat această conferință pentru a cunoaște direct opiniile dumneavoastră cu privire la acest proiect de lege, pentru a îmbunătăți efortul nostru în Legislativul României și pentru a lansa un apel către instituțiile executive din România, astfel încât să înțeleagă faptul că o astfel de inițiativă va soluționa o serie de probleme și în relațiile cu Serbia, Ucraina sau Bulgaria” – a declarat Viorel Badea. Totodată, acesta a specificat că îi va invita pe reprezentanții românilor vizați de lege să asiste la votul ei în plen.

 

Sursă: http://www.timpul.md/articol/cetatenia-romana-%E2%80%93-un-drept-al-romanilor-de-pretutindeni-50765.html

  • Standard Post
  • Publicat de admin

Ovidiu Iane propune ca toţi cetăţenii moldoveni să devină automat cetăţeni ai României

Deputatul român, Ovidiu Iane a elaborat un amendament la Constituţia României carepresupune ca toţi cetăţeni ai Republicii Moldova să devină automat şi cetăţeni ai României. Declaraţia în acest sens a fost făcută de Iane pentru publicaţia Kommersant.md, menţionând totodată că modificarea în cauză va fi în curând prezentată Parlamentului român, transmite UNIMEDIA.

Potrivit deputatului, proiectului de lege va permite cetăţenilor moldoveni să evite procesul lung de recuperare a cetăţeniei române. De asemenea, Iane a declarat că colegii săi din parlament pregătesc pachetul de amendamente la Constituţia României, pentru ca în toamna anului 2013 să fie organizat un referendum cu privire la o nouă versiune a legii fundamentale a ţării.

 

„Nu ştiu dacă va fi acceptată, dar trebuie să o fac, pentru că sunt un patriot al ţării mele, dar şi a Republicii Moldova”, a explicat deputatul român.

Deocamdată, spune sursa, un grup de parlamentari români au înregistrat un proiect de lege care prevede diminuarea taxei consulare pentru cetăţenii Republicii Moldova şi taxei pentru acte ce confirmă identitatea. „Ne propunem să reducem aceste comisioane cu până la 90 la sută. Este vorba despre certificatul de naştere, cartea de identitate şi paşaport”, a spus Iane.

sursa: http://www.romanialibera.ro/politica/institutii/ovidiu-iane-propune-ca-toti-cetatenii-moldoveni-sa-devina-automat-cetateni-ai-romaniei-297701

  • Standard Post
  • Publicat de admin